Pentru majoritatea cuplurilor, momentul dezvăluirii unui abuz sexual infantil suferit de unul dintre parteneri nu este unul comod sau ușor. Din contră, poate reprezenta o perioadă presărată cu neliniști și anxietate. Mulți supraviețuitori se simt însă eliberați și descriu acest moment ca “ieșirea dintr-un tunel”. De foarte multe ori, dezvăluirea în fața unei persoane apropiate și de încredere contribuie la starea de bine a supraviețuitorului, care astfel nu se mai simte atât de singur.

 

E important să va amintiți că nu sunteți singuri. Din păcate, cel puțin una din patru femei și unul din șase bărbați au fost abuzați sexual în copilărie și pe măsură ce adulții vorbesc mai deschis despre aceste experiențe și despre cum au fost afectați, partenerii lor vor putea înțelege mai bine cum acest istoric afectează relația de cuplu.

 

Dezvoltarea emoțională este puternic zdruncinată de un abuz sexual infantil, astfel că anumite aspecte ale relației de cuplu se dovedesc dificile pentru supraviețuitori:

–        Încrederea. Abuzul este în esență o trădare a încrederii copilului, în special dacă abuzatorul a fost o persoană apropiată. Astfel, supraviețuitorilor le poate fi greu să aibă încredere în parteneri sau să aleagă înțelept persoanele de încredere.

–        Puterea. Un copil abuzat s-a simțit fără putere, slab. Supraviețuitorul adult se poate simți adesea la fel și se poate dovedi incapabil să se impună. Alteori, poate încerca să controleze cele mai mici detalii, pentru a se simți în siguranță.

–        Apropierea. Un copil abuzat simte deseori o senzație paralizantă de frică și chiar rușine pentru ce i s-a întâmplat. Astfel, ca adult, a învățat deja să se ascundă și să se comporte ca și cum totul este bine, în timp ce adevăratele gânduri sunt ținute ascunse.

–        Sexualitatea. În loc de a își considera corpul o potențială sursă de plăcere, supraviețuitorul îl asociază cu o sursă de nemăsurată durere. Sexul poate fi considerat o formă de control. Prin urmare, relațiile intime pot fi dificile.

Partenerii supraviețuitorilor au nevoie de informații și trebuie încurajați să le obțină. Foarte des situația este foarte greu de acceptat pentru parteneri, astfel că sprijinul din afară relației este important. Esențiale sunt și răbdarea, compasiunea și atenția.

 

O persoană care a suferit un abuz sexual infantil poate considera următoarele idei adevărate și este esențial să le aveți în vedere:

–        Nu poți avea încredere în oamenii care te iubesc și ar trebui să te protejeze

–        Atenția este aproape mereu urmată de cereri de natură sexuală

–        Nu ai control asupra corpului tău

–        Nevoile altor oameni sunt mai importante decât propriile nevoi

–        Eșți în pericol dacă nu deții controlul absolut

Toate acestea pot face parte din dificilul bagaj al unui supravietutor și în mod evident îi pot afecta relațiile. Adesea, supraviețuitorii nu comunica istoricul lor încă de la începutul relației, fie din teamă de a nu fi crezuți, fie din frică de a fi respinși. Mulți supraviețuitori consideră că abuzul nu i-a afectat pe termen lung. Totuși, oricare ar fi motivele, percepțiile și detaliile, ceva extrem de dureros și complex s-a întâmplat la un moment dat în viața supraviețuitorului și relația voastră este afectată.

 

Poate partenerul/partenera mea să depășească trauma provocată de abuzul sexual infantil? DA

Recuperarea depinde însă de tipul de abuz suferit și de ajutorul pe care l-a primit și/sau îl primește. Nu există un deadline sau o durata exactă pentru recuperare, dar majoritatea victimelor parcurg trei etape:

 

Criza

Un exemplu: “Începutul a fost foarte dificil. Ana nu mai dormea bine și avea mereu coșmaruri. După o vreme părea că nici  măcar nu mai dorea să vină în pat, astfel că dormeam singur. Ea rămânea trează și citea. Adesea mă trezeam în mijlocul nopții și o găseam în sufragerie cu toate luminile aprinse, înfășurată într-o pătură.”

Este posibil că Ana să fi fost aruncată fără voia ei într-o criză odată ce a început să realizeze ce i s-a întâmplat. Amintirile pot apărea neclare, ca mici fragmente fără de sens. În timp ce se lupta cu toate acestea, poate să se îndoiască de adevăr și să se îngrijoreze. Ceea ce i se întâmplă este însă normal. Mintea ei eliberează informațiile încet, pentru că Ana să nu fie copleșită.

Dacă partenerul-partenera ta a știut mereu despre abuz dar nu a simțit vreo consecință directă, ar putea prezenta o criză când începe să prezinte o “durere emoțională” corelată cu abuzul. Toate aceste emoții pot fi copleșitoare la început. Poate plânge fără să realizeze de ce. Este posibil că dintr-o dată să îi fie frică să fie singură sau, din contra, însoțită. Un terapeut este extrem de util în acest moment, pentru a putea ajuta supraviețuitorul să navigheze printre aceste gânduri și sentimente.

Ce să faci: Ideal este să contactezi un terapeut.

 

Etapa de mijloc

“Tot căuta permanent lucruri din trecutul ei. Credeam că nu se va opri.”

Când supraviețuitorul decide să înfrunte abuzul, începe o etapă de lucru emoțional intensiv. Detaliile abuzului, integrarea amintirilor, exprimarea sentimentelor, toate acestea vor fi extrem de dificile. Pot apărea durere și furie, dar și eliberare când totul începe să capete mai mult sens.

Ca partener, îți poți dori că supraviețuitorul să se grăbească, să se recupereze, dar trebuie să-i oferi răbdare. Dacă sunteți îngrijorați în legătură cu consecințele asupra relației voastre, e indicat să discutați cu un terapeut sau să va informați împreună. Deciziile nu sunt ușoare, dar supraviețuitorii trebuie să le ia singuri și din motivele corecte, nu pentru că se simt influențați de către parteneri.

 

Soluția

“A trecut ceva timp, dar e mai ușor acum. Abuzul încă mai apare în discuții, dar nu mai este centrul vieții ei sau a mea”.

Recuperarea există. Asta nu înseamnă că supraviețuitorul va uita sau nu se va mai gândi vreodată la cele întâmplate, nici măcar nu semnifică o rezolvare propriu-zisă. Înseamnă însă că supraviețuitorul se va simți liber să se concentreze pe momentul prezent și pe viață din acel moment. Se va simți mai încrezător.

Ca partener, vei fi implicat și afectat de fiecare etapă a procesului. Răbdarea și informația te pot ajuta foarte mult!

Ceilalți parteneri reacționează ca mine?

“Pur și simplu nu pot să cred că fratele ei mai mare i-a făcut toate astea. Am jucat fotbal împreună, am băut bere, am glumit. Mie mi se pare un băiat ok. Poate că a fost altcineva și ea doar își imaginează că a fost fratele ei”.

  • Neîncrederea este comună după dezvăluirea unui abuz sexual infantil. Este foarte greu să accepți că abuzatorul e o persoană pe care o cunoșți și despre care ai proiectat o imagine curată și frumoasă. Te poți simți copleșit și vei dori să negi existența abuzului. Totuși, e esențial să îți crezi partenerul/-a. Astfel vei contribui la vindecare, în timp ce îndoielile tale îi pot accentua sentimentele de rușine.

“Ok, te cred, dar e deja destul. Dacă ar uita de asta și ar continua cu viața ei obișnuită, amândoi am fi mai bine.”

  • Să minimizezi abuzul și impactul său poate părea tentant, dar nu ajută. Partenerul/-a a făcut un pas important dezvăluindu-ți ce i s-a întâmplat și are nevoie de iubirea  și răbdarea ta.

“Tatăl ei i-a distrus viața și acum și pe a mea. Vreau să o răzbun.”

  • Furia către abuzator este firească, dar violența nu va ajuta supraviețuitorul, care trebuie să decidă singur ce cale să urmeze. Când a avut loc abuzul a fost lipsit de putere și prin această intenție îi iei din nou puterea. Cu ajutorul unui terapeut se pot găsi moduri constructive pentru a te elibera de furie.

“Mă bucur că vorbește despre asta, mă bucur că înțeleg acum mai bine comportamentul lui, dar cu mine ce se întâmplă? Nu sunt psiholog și mi-e teamă că ceva din ce spun sau fac ar putea să îl afecteze.”

  • Te poți simți inadecvat în tot acest proces al recuperării. Amintește-ți că nu eșți tu cauza problemelor și nu ar trebui să iei vina asupra ta când nu vrea să fie atins sau când e nervos.

“De ce simt atâta durere? Arată la fel, o iubesc, dar ceva pare diferit. Pare că trăiesc cu o străină și îmi e tare dor de trecut. Știu că se simte mai bine, dar cu mine cum rămâne?

  • Este posibil și firesc să simți durere observând supraviețuitorul în complexul drum spre vindecare. Rămâne însă aceeași persoană. Ai încredere și ai răbdare.

Mai exact, ce poți face ca partenerul/-a unui supraviețuitor?

–        Ai încredere și rezistă tentației de a minimiza abuzul

–        Ascultă. Spre exemplu, dacă abuzatorul este o rudă apropiată, supraviețuitorul poate avea sentimente mixte față de el. Are nevoie să își formeze propriile păreri, fără încercările tale de a le influența.

–        Oferă sprijin, dar nu încerca să preiei controlul deciziilor importante privind terapia sau alte aspecte

–        Fii un prieten de încredere

–        Cooperează cu cerințele supravietuitorului referitor la viață sexuală! Dacă supraviețuitorul evită contactul sexual, este probabil pentru că acesta funcționează ca un trigger și îi amintește de trauma suferită. Abstinența temporară poate fi dificilă, dar poate fi privită și ca o oportunitate pentru a explora alte moduri de exprimare a afecțiunii.

Dar eu?

–        Fii conștient de propriile tale nevoi!

–        Caută sprijin în afară relației (prieteni, terapeut, un grup de suport etc.)!

–        Bucură-te de relație așa cum este ea, fără a caută un ideal!

 

*Dacă procesul de recuperare al partenerului/partenerei ți-a amintit de propriul abuz sexual, poți simți furie, frică și chiar panică. Dacă îți spui că abuzul suferit de ține “nu a fost așa grav” și tu poți aștepta, vei crea o mare problema în relație. Recuperarea poate dura mult timp și astfel poți ajunge să simți indignare și frustrare. Amintește-ți, prima ta responsabilitate este față de ține însuți! Trebuie să găsești un echilibru între a oferi și a primi susținere.

 

Există viață după recuperare? DA

Toate relațiile au perioade când unul sau ambii parteneri au probleme. Abuzul poate să afecteze profund o relație, dar odată dezvăluit există o șansă mai mare de a rezolva problemele care apar. Comunicarea și susținerea vor oferi o baza puternică pentru relația voastră. După recuperare:

–        Continuați să va exprimați deschis iubirea

–        Fiți atenți și empatici

–        Fiți atenți la propriile nevoi și limite

–        Comunicați

–        Petreceți timp împreună și discutați despre teme diferite de abuz

 

Tradus si adaptat: http://www.ksacc.ca/docs/when_your_partner_was_sexually_abused_as_a_child.pdf?LanguageID=EN-US

Poza:  Hunter Newton on Unsplash

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *